 |
|
...Sau “la asa artist, asa album de debut solo”
Un prieten imi povestea ca, in 2007, a mers in Cluj la Transilvania Jazz Festival special pentru a-l asculta pe Billy Cobham, dar a fost dezamagit de felul saracacios in care a fost mediatizata venirea unui muzician de talia lui, fapt care s-a reflectat si in numarul celor prezenti la concert. Asa m-am gandit sa scriu despre un album de care ma simt foarte apropiata, Spectrum.
Considerat printre cei mai mari percutionisti (sau tobari, ca sa fie mai limpede, desi termenul e cam reductionist) de jazz-fusion, numele lui Cobham e asociat cu legende ale genului, cum ar fi John McLaughlin (si a lor Mahavishnu Orchestra), Miles Davis, sau ale rockului, daca ne gandim ca a colaborat si cu bassistul supergrupului Cream, Jack Bruce, sau cu Santana.
La doar doi ani dupa fondarea trupei Mahavishnu Orchestra, in 1973, Cobham lanseaza primul sau album solo, Spectrum, considerat un punct de referinta pentru jazz-fusion.
Imi place Spectrum pentru ca nu te face sa uiti nici un moment ca este proiectul unui percutionist: accentul pe partea ritmica este evident. Este un album viu, antrenant, care nu te lasa, parca, sa-ti tragi sufletul sau sa cazi pe ganduri in timp ce il asculti. Fara melancolii inutile sau dramatizari, piesele par sa atraga exclusiv prin sonoritate: ca si cum asculti muzica de dragul sunetelor, nu al semnificatiilor (de orice natura) la care poate trimite o compozitie.
Se spune ca Spectrum ar fi fost inregistrat in doar doua zile, ceea ce pare incredibil, daca tinem cont de cat de bine suna. Pe de alta parte, daca tinem seama si de cei care au lucrat la el….Alaturi de Cobham au fost muzicieni ca Jan Hammer (pentru pian electric si sintetizator), Ray Barretto (congas) sau Tommy Bolin (la chitara).
Probabil cea mai cunoscuta piesa de pe Spectrum este chiar cea care da titlul albumului. Insa iubitorii demonstratiilor de virtuozitate sonora la tobe sau, pur si simplu, cei carora le place soundul de jazz fusion intr-una dintre cele mai efervescente reprezentari ale sale, au de unde alege.
Mie imi plac mai ales Anxiety si Taurian Matador:
Audio:
Video:
 |
|
|
More articles :
|
|
  |
  |
|
|
