|
Strainii au o parere prea buna despre noi. Nu ne cunosc obiceiurile, gusturile, nivelul de cultura. Dar asta e spre binele nostru, a celor putini ce inca tinem capul sus. Nu cu mult timp in urma, am auzit o piesa de Dylan pe "soundtrack-ul" unui spot publicitar. Dupa cateva zile, am vazut si clipul. Interesant. Tipul (acelasi din seria de reclame cu "Iarta-l pe Tavi") vine acasa seara. E in masina, iar afara e lasat intunericul. Strada este foarte aglomerata. Tipul aude la radio piesa lui Dylan, si are un flashback cu el cantand aceeasi piesa, la chitara, prietenei sale. In momentul urmator, urca volumul. Intr-o masina apropiata, se intampla acelasi lucru; copilul de pe bancheta din spate a masinii de langa el ii zambeste. Toti cei din jur - biciclisti, taximetristi, restul soferilor aflati in trafic - reactioneaza la fel fata de piesa de la radio.
Dupa scurt timp, strada rezoneaza in acordurile melodiei. Aflata in casa, prietena lui "Tavi" , auzind vuietul de afara, isi aminteste de prietenul ei care obisnuia sa ii cante piesa la chitara si se hotaraste sa il sune. Pe final, vin si baietii de la Cosmote laudandu-se cu cei 6 milioane de oameni care rostesc cuvinte frumoase prin intermediul retelei lor de telefonie.
O reclama frumoasa, emotionanta. Se pare ca grecii inteleg ce inseamna un spot publicitar, si sunt dispusi sa investeasca intr-o campanie publicitara de bun gust.
Din pacate, dupa cum mentionam si la inceputul articolului, realizatorii spotului ne supraestimeaza. Pe linie optimista, sper ca odata sa observ ca toata lumea din jurul meu asculta muzica buna, ca la radio se mai difuzeaza si altceva in afara de "noutatile" muzicale de 2 bani, ca cei din trafic imi zambesc in loc sa-i faca o urare de bine mamei, si ca pe strada muzica lui Dylan sa acopere claxoanele taranilor ce nu gasesc o modalitate mai potrivita de exprimare. Pe linie realista, nu prea cred ca voi prinde asa o zi, nu atata timp cat 90% din muzica ascultata in masini e inca la nivelul de santier.
Drept dovada, chiar si nenea care a postat spot-ul pe youtube l-a denumit Reclama Cosmote 60 minute - Joan Baez...Cultura, dom'le !
Pana la urma, spot-ul, ca si piesa, sunt reusite. Dylan a compus-o in 1969, moment in care incepuse sa descopere femeile, lasand deoparte prafurile. Instrumentatia e simpla si placuta, vocea nu ii tradeaza pubertatea, iar versurile sunt directe si indraznete. Unii spun ca piesa a fost scrisa pentru a o curta pe Joan Baez. Personal nu cred ca are nici o importanta, e o bucata frumoasa de muzica lasata posteritatii, cantata intr-o perioada in care orice om si-ar dori sa-si fi trait adolescenta.
Vizionare/Auditie Placuta !
|
|