|
In Podu Ros (o zona centrala Iasiului) traversez o strada, apoi pe a II-a si dau de un semafor foarte destept, care arata 80 de secunde de culoare rosie. Lumea in jurul meu se aduna pe trotuar si astepta aparitia culorii verde, mi-am adus aminte de un spot publicitar si am inceput sa fredonez melodia. Nu va inchipuiti ca toata lumea s-a apucat de fredonat aceiasi melodie si ca s-a facut verde si am trecut toti voiosi strada si ca am inceput sa zambim unii la altii fara motiv, si amabilitatea noastra fata de batrani, cersetori si biciclisti neatenti a crescut brusc si a atins proportii fantastice … astea se intampla doar in filme sau in visele umede ale unor politicieni inca neafectati foarte grav de virusul coruptiei romanesti.
Piesa este un cantec facut public prin anii ’50, el fiind un cantec religios pana atunci. Datorita diferitelor interpretari, nu am putut gasi o varianta originala, dar am gasit o varianta apropiata celei din spotul publicitar. In 1958 Laurie London impreuna cu Geoff Love Orchestra interpreteaza aceast cantec si ajunge pe locul 1 in USA ca si cel mai ascultat cantec si locul 2 ca si cel mai vandut. Piesa nu este una extraordinar de cunoscuta, nu este una extraordinar de ascultata, nici nu este un cantec care se asculta la petreceri; este doar o piesa, iti intra in minte si iti ramane acolo vreo 2 saptamani … mie mi-a ramas mai mult si sunt sigur ca daca o sa vedeti spotul publicitar, o sa vi se intample la fel.
Despre spot nu am multe sa va relatez, o sa il las sa isi faca el treaba, e un spot de la Adidas, ce il are protagonist pe Kevin Garnett o vedeta NBA si care demonstreaza ceea ce spune si sloganul campaniei „Impossible is nothing”.
Va doresc vizionare placuta si auditie placuta.
![]() |
![]() |
![]() |
| Spotul | Una din interpretari | Cu corul de copii |