Afirma, simplu si modest, ca muzica lui ar intra in categoria “alternative”. Un termen vag, insa, pentru cum compune si canta Eivind Aarset…..
Artistul este astazi unul dintre cei mai cunoscuti chitaristi norvegieni. Soundul lui de chitara electrica este considerat, totodata, unul dintre cele mai originale din peisajul jazz-ului contemporan.
Intalnirea - muzicala - cu Hendrix a fost momentul revelator care l-a apropiat pe foarte tanarul - 12 ani la acea vreme - Eivind, de acest instrument. Apoi artistul a descoperit rock-ul classic, ascultand Deep Purple, Floyd sau Santana si, ulterior, fusion-ul, cu Mahavishnu, Return to Forever sau Miles Davis.
A cantat rock “suparat” cu o trupa pana a simtit ca nu mai are nevoie de tot acel tip de energie si defulare. Primul lui album - Electronique Noire - a fost salutat de critica, New York Times socotindu-l “unul dintre cele mai bune albume de jazz electric post-Miles”.
Muzica lui Eivind Aarset este catalogata, de altfel, cu tot felul de expresii sofisticate: nu-jazz, electric-jazz sau drum’n’ bass fusion.
Electronique Noire apare in 1998 si ii are ca invitati pe alti doi artisti nordici apreciati si cunoscuti, Nils Peter Molvaer si Bugge Wesseltoft (despre care voi mai vorbi).
Electronique Noire m-a cucerit si m-a socat de la prima ascultare. Daca atunci cand ascult, de pilda, 666, albumul trupei Aphrodyte’s Child, am sentimentul ca acea muzica nu se putea naste decat sub soarele orbitor, fierbinte, halucinant si dramatic al Mediteranei, Electronique Noire nu putea fi conceput decat in peisajul nordic.
Este o muzica puternica, stranie, rece dar captivanta, imprevizibila si misterioasa. Nu are nimic senin dar vine, parca, din alta lume. Nu este luminoasa dar are atata forta si expresivitate incat acest lucru nici nu conteaza.
Electronique Noire este un album de atmosfera, nu tocmai comod nici ca muzicalitate nici ca traire. Soundul este electronic-rock-funky-jazzy si piesele sunt pline de suisuri si coborasuri, schimbari ametitoare de dinamica si de atitudine.
Dark Moisture – piesa care deschide albumul – a fost initial preferata mea, dar imi place tot mai mult si Entrance/U-Bahn sau Spooky Danish Waltz.
|
|
|
| Entrance / U-Bahn | Dark Moisture |
Resurse:
| < Anterior |
|---|