Blamata sau incurajata, manipularea genetica devine din ce in ce mai mult parte a vietii noastre. In laboratoarele din toata lumea, ADN-ul diferitelor bacterii, plante sau animale este privit ca un joc de Lego, este desfacut si reconfigurat in numele stiintei. ADN-ul muzicii este greu de modificat fara ca din acest proces sa iasa un Frankenstein sonor. Unii reusesc sa evite acest lucru. Simion Nicolas este unul dintre ei.
Simion Nicolas are abilitatea extraordinara de a manipula genetic folclorul romanesc. El decodifica ADN-ul muzicii traditionale romanesti, il descompune si opereaza modificari la nivelul genomului. Il desface bucatica cu bucatica si ii adauga aminoacizi de jazz. Rezultatul este un organism complex, bizar pentru unii, datator de fiori pe sira spinarii pentr altii, dar cu siguranta, de buna calitate.
Nascut in 1959 prin partile Transilvaniei, Nicolas Simion urmeaza de-a lungul vietii o traiectorie muzicala rectilinie. A pornit spre jazz-ul mondial mai viguros decat sagetile lui Robin Hood. Pleaca de mic sa studieze muzica la Brasov, iar mai apoi la Bucuresti, la Conservator. Prin anii '80 infiinteaza trupa Opus 4 alaturi de pianistul Mircea Tiberian si de saxofonistul Dan Mandrila. Succesul din tara si, ulterior, si de peste hotare il determina pe Nicolas sa emigreze. Ajunge la Viena, via Budapesta, unde are ocazia de a se intalni si a canta alaturi de mari nume ale jazz-ului mondial precum Leo Wright, Jim Pepper, sau Harry Sokal.
Primul sau album, „Black sea" (se observa radacinile inca bine ancorate in pamantul stramosesc), apare in 1992 si actioneaza ca o trambulina asupra carierei si creativitatii sale. Discografia sa devine una foarte fecunda, el iesind cu ceva nou aproape in fiecare an incepand cu 1992.
In 1995 i se decerneaza un „Koernerpreis" pentru compozitiile muzicale elaborate pentru Ministerul Austriac al Culturii. De altfel, aceasta colaborare cu oficialitatile unui stat nu esti singulara, el avand ocazia sa creeze si pentru Romania.
Ultimul sau proiect muzical, Transylvania Jazz, lansat in 2009, a fost „comandat" si finantat de catre Institutul Cultural Roman. Albumul contine 11 piese si a fost mestesugit alaturi de grupul sau din care fac parte Zoltan Lantos (vioara) Martin Lubenov (acordeon), Giani Lincan (tambal), Sorin Romanescu (chitara), Martin Gjakonovski (bass) si Boris Petrov (tobe). Alaturi de saxofonul sau tarogotul lui Nicolas, restul instrumentelor actioneaza asupra nucleului muzicii romanesti, imbogatind-o si ridicand-o la un nivel de la care poate fi perceputa mai usor de catre alte culturi.
Albumul se spijina pe elemente traditionale romanesti, in special transilvanene, pe colinde din zona Hunedoarei (Colind), sau pe creatiile lui Grigoras Dinicu (Hora staccato) ori George Enescu (Lullaby) si are, in general, un aer pastoral, transmis de instrumentele traditionale utilizate, un aer rece de munte pe care-l simti batandu-ti in ceafa imediat ce incepi sa asculti muzica. Senzatia nu te paraseste mult timp dupa ce ai ascultat-o, muzica impregnandu-se in urechi, dar si in nari, pentru ca aceasta creatie muzicala poate fi inspirata. Asupra spiritului are acelasi efect pe care il are aerul de salina care iti purifica plamanii de toate toxinele acumulate in orase. Daca ai nevoie de o cura salina, cu siguranta iti va prinde bine si o cura muzicala.
Pentru cei care se mai intreaba daca manipularea genetica este buna, raspunsul este da, cel putin in acest caz.
Nicolas Simion Group - Transylvanian Wood
Nicolas Simion Group - Hora Funk
Nicolas Simion Group - Hora Staccato
Nicolas Simion Group -Dance from Maramuresh
Nicolas Simion Group - Lullaby for Pinx
Nicolas Simion Group - Colind
Bookmark
Vizualizari: 3427
Comentarii (5)
@munte
Am ascultat muzica lui Nicolas Simion, altfel nu as fi putut scrie despre ea. Dreptu-i ca am lipsit de la lectia in care ni se spunea ce trebuie sa simtim si ce nu, asa ca am improvizat. Oi fi gresit si atunci cand, dupa ce am citit ce a spus Walter Schätzlein, nu am tradus ca sa scriu mai apoi aici.
Muzica lui e, in adevar, arta. Daca s-a inteles gresit din ce am scris, sa-mi fie cu iertare. Oricum, "anti-recenzia" e doar o interfata intre artist si public,asa ca daca nu iti place articolul nu ma deranjeaza, daca iti place muzica lui ma bucur.
Toate bune!
Muzica lui e, in adevar, arta. Daca s-a inteles gresit din ce am scris, sa-mi fie cu iertare. Oricum, "anti-recenzia" e doar o interfata intre artist si public,asa ca daca nu iti place articolul nu ma deranjeaza, daca iti place muzica lui ma bucur.
Toate bune!
,
mai 12, 2010
|
-
- +1
-
-
Nu manipulare genetica, ci un sens al devenirii!
..trebuie spus ca Nicolas Simion nu face "manipularea genetica muzicii". Metafora e absurda. Muzica e un tot, o unitate nedivizibila. Asculta muzica lui Nicolas Simion si nu o sa iti vina sa vorbesti de ADN, Frankensteini sonori (de parca el prin asta se remarca, prin reusita de a evita sa devina asta), aminoacizi si alte ciudatenii de felul asta, ci o sa intelegi ca prin muzica lui Nicolas Simion inveti ce e devenirea; cresterea materiei sunetelor catre un sens. Caci trebuie sa admitem ca arta lui nu e o forma de mutilare genetica ci un sens de cultura.
In tot cazul, citeste prezentarea lui Walter Schätzlein, de pe siteul oficial al lui Nicolas Simion. Spor!
In tot cazul, citeste prezentarea lui Walter Schätzlein, de pe siteul oficial al lui Nicolas Simion. Spor!
,
mai 11, 2010
-
- -2
-
-
...
Orice lucru poate fi redus la elementele sale constitutive si, din punctul meu de vedere, daca muzica ar putea fi descompusa in particele si apoi re-aranjata in functie de preferintele fiecaruia, toata lumea ar fi fericita. Ar fi interesant sa avem fiecare acasa un laborator in care sa ne jucam si sa ne creem propria muzica, modelata dupa dorintele fiecaruia dintre noi. Ceea ce am scris eu este, bineinteles, doar o interpretare a modalitatii prin care a fost plasmuita aceasta muzica. In fapt, cred ca muzica ar trebui sa provina din suflet, dar pana si acesta poate fi descompus - in instinct, ratiune si thymos.
,
ianuarie 21, 2010
|
-
- +7
-
-
interesanta prezentare, aber..
..manipularea genetica sa face in special pe calculator. Oare putem concepe ca folclorul sa fie redus la elementele sale constitutive si apoi integrate in alte genuri muzicale dupa algo-ritmuri de succes? Este posibil? Este de dorit?
,
ianuarie 21, 2010
|
-
- -3
-
-
O-la-la!
Foarte interesanta expunerea dumitale.
Am mai citit cateva articole legate de jazz la voi, dar nu m-am asteptat sa citesc despre N. Simion. E pe raftul cel bun, acolo unde-l tin si pe Andries si Raducanu.
Tot respectul pentru cuvintele frumoase si multumesc, mi-ai facut o seara de amintiri.
Am mai citit cateva articole legate de jazz la voi, dar nu m-am asteptat sa citesc despre N. Simion. E pe raftul cel bun, acolo unde-l tin si pe Andries si Raducanu.
Tot respectul pentru cuvintele frumoase si multumesc, mi-ai facut o seara de amintiri.
,
ianuarie 20, 2010
-
- +4
-
-
Adauga comentariu
| < Anterior | Următor > |
|---|
Toate
